ღCine sunt ?Nici eu nu stiuღ

 Am preluat o leapsa de la   C.L.M pe care a primit-o de la Alexa Lola . Mi s-a parut foarte interesanta ,va voi spune regulile :
               1.Spuneti 15 fraze care va vin prima data in minte in legatura cu cine sunteti voi  ,exact asa cum va vedeti .

Cum cred eu ca sunt ?

Eu sunt:

1.Eu
2.Unica ,la fel cum suntem toti 
3.Inconfundabila.
4.Un Plutotian( nu incercati sa intelegeti)
5.Aiurita
6.Impiedicata
7.Schimbatoare.
8.Un izvor de adevar
9.Un munte de defecte
10.O oaza de calitati
11.Enervanta 
12.Sociabila
13.Prietenoasa
14.Un trecator al vietii
15.Un tot unitar ,un sir complex ,un punct al galaxiei ,acel ghemotoc de sentimente neintelese si egoiste.

           Le-o ofer tuturor care vor sa ne spuna cine sunt ei ,mi-ar placea sa-mi scrieti raspunsurile aici pe blog inainte de a le scrie la voi pe blog sau chiar dupa .

ღdescrierea modului in care scriu ღ

                    Cu greu  m-am asezat pe scaunul inalt ce m-a asteptat exact asa cum il lasasem ,mi-am pus mainile pe birou si am prins ajutorul intre degetele mele strambe ,ma uitam la el ,ii vedeam varful tocit ,m-am aplecat dupa ascutitoarea pe care o aruncasem sub birou .Ah! O noua zi !Am inceput sa scriu la vechea lucrare ce trebuia predata de mult ,dar am auzit un zgomot ,m-am oprit si inima a inceput sa-mi bata puternic ,parca voia sa-mi strapunga pieptul si sa fuga cat mai departe de mine ,totusi m-am linistit repede ,dar nu mai stiam despre ce trebuia sa fie lucrarea ,m-am uitat pe cerinte ,trebuia sa fac un eseu ,dar despre ce ? Desi citisem acum o secunda am uitat ,m-am mai uitat odata pe foaia ce tinea subiectele imprimate puternic .Am inceput sa mazgalesc cateva litere pe care cu greu le mai inteleg acum ,m-am oprit si am desenat un trandafir ,ah ! Stricasem foaia si trebuia sa predau lucrarea chiar maine altfel as fi luat 4 :"ce nota interesanta !"mi-am zis si am inceput s-o mazgalesc alaturi de trandafirul care acum imi semana mai mult cu o lalea ,am inceput sa rad ,nu ma mai puteam opri ,am mototolit foaia ,am aruncat-o si mi-am zis " asta-i modul in care fac eu lucrurile ,le las neterminate si apoi ma amuz de lipsa mea de interes desi o critic pe a altora,dar stiu ca viata n-o sa mi-o las neterminata ,am s-o folosesc pana la epuizare si-am sa fiu fericita"

                     Am invatat ceva chiar si din acest mic moment ce pare o descriere lipsita de orice sentiment ,dar orice mic obiect inseamna ceva si prin acel ceva traim ,fie ca vorbim de o culoare sau de un lucru ele imi influienteaza sentimentele . Am invatat ca trebuie sa inteleg si dincolo de cuvinte si dincolo de sentimente sa le gasesc pe cele adevarat importante. Doar din atata ,dintr-un desen pe o foaie ,caci ceea ce am desenat pentru mine semnifica ceva si ceea ce am mazgalit la fel .

ღPremiul : un blog dulce ღ

                         Am primit de la Denisa acest premiu si vreau sa-l oferi si eu .Am foarte mult bloguri pe care le citesc cu drag si mi-ar placea sa-l ofer tuturor ,acum voi scrie doar cateva dintre aceste bloguri care imi aduc zambetul pe buze atunci cand le vizitez:
29decembrie
Issa
Deea
C.L.M.
Mallynna
only.hope
Nymphetamine
Rosaline
tatookis
Animor

 Am ales 10 bloguri carora le multumesc ca ma viziteaza de fiecare data ,dar si pentru ca ma incanta cu postari .

ღIn oglindaღ

              Oglinda - o oaza a cunoasterii , a privirii in profunzime 
             Oglinda- o suprafata plana si superficiala , a exteriorului
             Oglinda - un ocean al complexitatii ,interior + exterior ,cunoastere+ imagine 


               Pana la urma oglinda e doar un mijloc de a ne privi ,dar daca stim cum s-o indreptam ,vedem drumuri si locuri pe care cu ochii nu le putem vedea ,descoperim carari ,dar si pe noi insine , intram in profunzime in culoarea ochilor nostrii ,dar si in poteca pe care ne e frica sa o strabatem . 
                De multe ori mi-e teama sa ma privesc in oglinda ,daca nu o sa ma mai recunosc? Daca o sa vad in ochii ca mi-am pierdut puritatea copilariei si daca voi ajunge sa vad pe chipul meu urme fine ale intelepciunii si ale trecerii timpului ? Daca nu voi stii sa accept schimbarile ?De ce atatea intrebari? Pentru ca vreau raspunsuri ce nu mi se vor da decat atunci cand voi avea curajul sa ma apropi de oglinda si sa ma uit in ea mai mult de 5 minute ,nu in timp ce-mi aranjez parul sau tenul ,ci doar privind .Am incercat odata sa ma apropii de acea suprafata rece in care mi se reflecta imaginea ,doar ca m-am lovit cu fruntea de ea ,n-am putut s-o patrund ,n-am sa pot niciodata sa cunosc totul ,caci doar o oglinda vede si cele mai mici nereguli .
          

ღNuditatea celei priviteღ

                           Pe trupul ei pal se reflecta puternic luna ce o invaluia intr-o ceata ca a unui cimitir ,statea nemiscata acoperindu-si cu mainile mici trupul parca evadat dintr-o inchisoare . Era ca o piatra ,n-am indraznit sa-i ating nici macar mana subtire  .Am inceput sa-i studiez picioarele ca ale unei balerine am ajuns mai sus ,linia taliei era rotunjita si-mi amintea de o clepsidra ,sanii pietrosi si totusi generosi imi captau atentia prin culoarea alba ,pareau reci asemenea locului in care se afla , am ajuns la gatul ei pe are am observat cateva urme rosi de ghiare ce nu au vrut s-o elibereze.Chipul ei parca era sculptat din piatra asemenea unui diamant care astepta sa fie inaltat spre cerul albastru inchis .Parul lung ii acopereau umerii parca lasati in nestire . Am acoperit-o repede cu trupul meu ,ah am simtit cum o bucata de gheata imi atinge pieptul ,am ridicat-o si am dus-o intr-o camera , am asezat-o pe fotoliul inalt si i-am acoperit bratele  ,urmele ce ii acoperisera gatul au disparut ,parul fara nici o culoare se transformase intr-un negru stralucitor ce acapara intreaga atmosfera  ,corpul ei incepea sa prinda culoare ,obrajii i-au devenit ca o piersica deja coapta ,iar in ochii ei distingeam cateva lacrimi ce insemnau viata .

               Atunci mi-am dat seama ca din persoana indiferenta care imi era inainte ,mi-a devenit cea mai draga si as fi vrut sa nu-i dau drumul ,s-o sufoc sub oasele mele puternice.

ღPoezieღ

                 Nu stiu sa fac poezii ,dar incerc ...acum am fost inspirata ...

       
                                       Poezie fara titlu

                                         Masca-mi pala
                                         De amoru-mi viu.
                                         Urme sangerii
                                         Pe chipu-mi prafuit.
                                         De lacrimi inghetate
                                        Ochii-mi sunt inecati
                                        Cu palmele fierbinti
                                        Tin urmele iubirii
                                        Iubire ca a noastra ,
                                        Ganduri impleteste.
                                        Spre rasarit
                                        Cu vise amortite
                                        Sunt amintiri
                                        Ce-mi spun ca minti.
                                         

ღPloua cu sperantaღ

                   Mi-e familiar cuvantul " ploua", mi-e familiar sentimentul de " speranta " ,dar cand ma gandesc la primul un fior rece imi trece prin sira spinarii si gandul imi fuge spre parul ud si spre picaturile asemenea unor ace care cad neincetat pe pielea mea crapata ,dar cand ma gandesc la acel sentiment de speranta simt lumina ce imi mangaie degetele lungi si subtiri ,dar si caldura ce imi inconjoara corpul ca o patura pufoasa atunci " ploaia cu speranta" ce este? Sunt niste picaturi calde si luminate de cateva raze ale soarelui sau e doar ceva ce nu exista? 
Eu cred ca ploaia exista ,ci si speranta ,dar amandoua? Singur ca exista ,e aceea ploaie ce nu ar trebui niciodata sa se aseze pe pamant ,sunt acele zane ude ce nu ar trebui niciodata sa se opreasca sa danseze valsul relaxant sub strasina caselor si mai e si acea clipa in care ti-ai dori doar sa dansezi sub apa curgatoare ce-ti spala trupul si sufletul.

                    Am intins mana pe geam si a fost lovita de un strop alb cu reflexii galbene asemenea aurului, am incercat sa pastrez acea particula de apa ,sa nu-mi alunece din mana ,dar n-am reusit ,a cazut pe o bucata uscata de pamant ,atunci el a prins viata ,am inceput sa zambesc cand am vazut ca ceva atat de mic si partial neinsemnat poate avea o importanta atat de mare ,aceea de a da invia o intreaga natura ,orice mic punct are ceva special ,chiar si daca nu-ti pare decat ceva la fel ca toti ceilalti stropi...