ღPremiul : un blog dulce ღ

                         Am primit de la Denisa acest premiu si vreau sa-l oferi si eu .Am foarte mult bloguri pe care le citesc cu drag si mi-ar placea sa-l ofer tuturor ,acum voi scrie doar cateva dintre aceste bloguri care imi aduc zambetul pe buze atunci cand le vizitez:
29decembrie
Issa
Deea
C.L.M.
Mallynna
only.hope
Nymphetamine
Rosaline
tatookis
Animor

 Am ales 10 bloguri carora le multumesc ca ma viziteaza de fiecare data ,dar si pentru ca ma incanta cu postari .

ღIn oglindaღ

              Oglinda - o oaza a cunoasterii , a privirii in profunzime 
             Oglinda- o suprafata plana si superficiala , a exteriorului
             Oglinda - un ocean al complexitatii ,interior + exterior ,cunoastere+ imagine 


               Pana la urma oglinda e doar un mijloc de a ne privi ,dar daca stim cum s-o indreptam ,vedem drumuri si locuri pe care cu ochii nu le putem vedea ,descoperim carari ,dar si pe noi insine , intram in profunzime in culoarea ochilor nostrii ,dar si in poteca pe care ne e frica sa o strabatem . 
                De multe ori mi-e teama sa ma privesc in oglinda ,daca nu o sa ma mai recunosc? Daca o sa vad in ochii ca mi-am pierdut puritatea copilariei si daca voi ajunge sa vad pe chipul meu urme fine ale intelepciunii si ale trecerii timpului ? Daca nu voi stii sa accept schimbarile ?De ce atatea intrebari? Pentru ca vreau raspunsuri ce nu mi se vor da decat atunci cand voi avea curajul sa ma apropi de oglinda si sa ma uit in ea mai mult de 5 minute ,nu in timp ce-mi aranjez parul sau tenul ,ci doar privind .Am incercat odata sa ma apropii de acea suprafata rece in care mi se reflecta imaginea ,doar ca m-am lovit cu fruntea de ea ,n-am putut s-o patrund ,n-am sa pot niciodata sa cunosc totul ,caci doar o oglinda vede si cele mai mici nereguli .
          

ღNuditatea celei priviteღ

                           Pe trupul ei pal se reflecta puternic luna ce o invaluia intr-o ceata ca a unui cimitir ,statea nemiscata acoperindu-si cu mainile mici trupul parca evadat dintr-o inchisoare . Era ca o piatra ,n-am indraznit sa-i ating nici macar mana subtire  .Am inceput sa-i studiez picioarele ca ale unei balerine am ajuns mai sus ,linia taliei era rotunjita si-mi amintea de o clepsidra ,sanii pietrosi si totusi generosi imi captau atentia prin culoarea alba ,pareau reci asemenea locului in care se afla , am ajuns la gatul ei pe are am observat cateva urme rosi de ghiare ce nu au vrut s-o elibereze.Chipul ei parca era sculptat din piatra asemenea unui diamant care astepta sa fie inaltat spre cerul albastru inchis .Parul lung ii acopereau umerii parca lasati in nestire . Am acoperit-o repede cu trupul meu ,ah am simtit cum o bucata de gheata imi atinge pieptul ,am ridicat-o si am dus-o intr-o camera , am asezat-o pe fotoliul inalt si i-am acoperit bratele  ,urmele ce ii acoperisera gatul au disparut ,parul fara nici o culoare se transformase intr-un negru stralucitor ce acapara intreaga atmosfera  ,corpul ei incepea sa prinda culoare ,obrajii i-au devenit ca o piersica deja coapta ,iar in ochii ei distingeam cateva lacrimi ce insemnau viata .

               Atunci mi-am dat seama ca din persoana indiferenta care imi era inainte ,mi-a devenit cea mai draga si as fi vrut sa nu-i dau drumul ,s-o sufoc sub oasele mele puternice.

ღPoezieღ

                 Nu stiu sa fac poezii ,dar incerc ...acum am fost inspirata ...

       
                                       Poezie fara titlu

                                         Masca-mi pala
                                         De amoru-mi viu.
                                         Urme sangerii
                                         Pe chipu-mi prafuit.
                                         De lacrimi inghetate
                                        Ochii-mi sunt inecati
                                        Cu palmele fierbinti
                                        Tin urmele iubirii
                                        Iubire ca a noastra ,
                                        Ganduri impleteste.
                                        Spre rasarit
                                        Cu vise amortite
                                        Sunt amintiri
                                        Ce-mi spun ca minti.
                                         

ღPloua cu sperantaღ

                   Mi-e familiar cuvantul " ploua", mi-e familiar sentimentul de " speranta " ,dar cand ma gandesc la primul un fior rece imi trece prin sira spinarii si gandul imi fuge spre parul ud si spre picaturile asemenea unor ace care cad neincetat pe pielea mea crapata ,dar cand ma gandesc la acel sentiment de speranta simt lumina ce imi mangaie degetele lungi si subtiri ,dar si caldura ce imi inconjoara corpul ca o patura pufoasa atunci " ploaia cu speranta" ce este? Sunt niste picaturi calde si luminate de cateva raze ale soarelui sau e doar ceva ce nu exista? 
Eu cred ca ploaia exista ,ci si speranta ,dar amandoua? Singur ca exista ,e aceea ploaie ce nu ar trebui niciodata sa se aseze pe pamant ,sunt acele zane ude ce nu ar trebui niciodata sa se opreasca sa danseze valsul relaxant sub strasina caselor si mai e si acea clipa in care ti-ai dori doar sa dansezi sub apa curgatoare ce-ti spala trupul si sufletul.

                    Am intins mana pe geam si a fost lovita de un strop alb cu reflexii galbene asemenea aurului, am incercat sa pastrez acea particula de apa ,sa nu-mi alunece din mana ,dar n-am reusit ,a cazut pe o bucata uscata de pamant ,atunci el a prins viata ,am inceput sa zambesc cand am vazut ca ceva atat de mic si partial neinsemnat poate avea o importanta atat de mare ,aceea de a da invia o intreaga natura ,orice mic punct are ceva special ,chiar si daca nu-ti pare decat ceva la fel ca toti ceilalti stropi...

                

ღPamantul si Lunaღ

                   M-am apropiat de geam si m-am uitat la cerul acoperit de stelele stralucitoare,am fost surprinsa de un spectacol ,parca luna se casatorea cu Pamantul.Ma simteam onorata sa asist la un astfel de eveniment ,stelele se invarteau in jurul lunii urandu-i fericire si frumusete .Apoi au facut doua coloane si au lasat  toate planetele lumii ,cunoscute si necunoscute ,populate sau nu sa fie invitatii de onoare ,ele erau fericite ,toate parca zambeau cu focul lor arzator sau cu gheata lor racoritoare.Ce fericit e universul ! Cate nu s-au spus si totusi de cate ori au fost rostite de un simplu muritor!Cate s-au scris si-au fost uitate in spatele bibliotecilor pe care nimeni nu le mai viziteaza! Cata fericire e in univers !Uitandu-ma atent la emotile si vibratile aerului ce se manifesta cu un vant rece ,dar si cu cateva raze placute de caldura ochii  mi s-au umplut de lacrimi mici ,rotunde si reci,am prins una in palma si am lasat-o sa se transforme intr-o mica sclipire ce dispare ,apoi am ridicat mainile si i-am aruncat lunii o privire plapanda ,iar pamantului i-am oferit niste flori in gradina mea.

            Luna e mai aproape de noi ,prilej de frig ,chin si disperare sau o oaza de adevar ,profunzime si claritate a faptului ca totul se poate schimba ,ca lumea e intre-o continua schimbare pe care trebuie sa o acceptam fara nici un regret?

                              Un cer ,un pamant ,atmosfera si univers!

ღCe e iubirea?ღ

                      De cate ori nu ne-am intrebat asta? Si de cate ori ne-am multumit nestiind raspunsul sa spunem ca :" nu se poate defini in cuvinte" .De mici auzim acest termen care incepe de la o calda imbratisare a mamei ,iar mai apoi de la bratele solide ale tatalui care te invart pana ajungi sa-ti simti capul asemenea unei tiribombe,dar nu dureaza mult si acest termen se complica.Am auzit atatea citate in contradictoriu " despre ce inseamna iubirea" si cu toate sunt deacord ,desi au sensuri atat de diferite si diversificate.
                      Am inceput sa intreb lumea : " ce e iubirea pentru tine?" pentru ca parerea lor conteaza ,ei schimba tot acest ciclu al lumii.Majoritatea mi-au raspuns ca e un sentiment unic care iti da apripi ,dar oare atat de greu ne este sa gandim incat trebuie sa repetam teoriile altora ? Si totusi daca ele ni se potrivesc ,de ce nu?Altii mi-au cerut sa-i las sa se gandeasca ,oare e ceva la care sa te gandesti? poate ca sa gasesti exprimarea potrivita ?Caci nu-i ceva usor ,e ca atunci cand ii spui unui om sa-si imagineze o noua inventie pentru ca pentru fiecare iubirea inseamna o inventie care se schimba de fiecare data si uneori se strica ,dar trebuie sa stim sa il reparam ,iar asta o putem face doar cu ajutorul celorlalti.
                    Voi insirui cateva opinii ,nu le judecati ,nu le analizati ,lasati-le asa ,neatinse de gandurile si predicile celorlati ,caci ele insemna ceva nou ,nu voi spune numele, caci oamenilor le e teama sa-si recunoasca trairile ,povestile ,iar greutatea de a vorbi despre acest subiect se simte din prima:
                -"Iubirea implica cuvintele " te" si " iubesc""( o definitie simpla ,dar care lasa loc tuturor inchipuirilor ,lasa o nota de mister si alta de sinceritate ,ambele  facand parte din iubire)

            -"iubire=incredere=sperantza=hranirea iluzilor=moarte"- o parere care mi s-a parut foarte interesanta.("iubirea inseamna sacrificiu, iar asta duce la moarte" expilcatia a ceea ce a scris aceea persoana )
              -Cel mai inaltator sentiment pentrut fiinta umana.Fiecare simte iubirea prin propriile trairi.( simplu si corect ,caci fiecare o simtitm asa cum ne dorim)

              -"iubirea iti da aripi invizibile..te face sa te simti liber si sa plutesti continuu..nu tine de varsta ci de persoana potrivita..iubirea nu cere de mancare insa te face sa doresti mai mult..iubirea cere sacrificii..nu are viata..insa te face sa suferi si sa doara..iubirea te face sa traiesti"-o parere visatoare si detaliata pe care o ador pentru ca ma face sa zambesc ,desi ceva imi aminteste de acele ganduri plutitoare ale unor copii ,nu sunt deacord in totalitate cu ea ,dar e foarte simpatica.

              Am primit mai multe astfel de definitii ,dar am ales doar cateva care le implica pe toate celelate .Si-am ajuns la o concluzie ,oamenii nu-s obisnuiti sa vorbeasca despre intimitatile lor ,le este greu sa se exprime ,dar toti sunt constienti de trairile si experientele lor ,toti stiu ca dragostea e in primul rand o fericire care devine o suferinta si o povara ,dar nu intotdeauna.

              Acum e randul sa-mi spun si eu opinia ,dupa ce am auzit atat de multe variante :eu cred ca iubirea e de multe feluri ,ca ea exista tot timpul si ca fara aceasta raza rosiatica din sufletul nostru n-am fi fericiti ,dar trebuie sa fim precauti inainte sa oferim celuilalt si celorlalti cheita de la inima noastra ,iar atunci cand le oferim cu totul inima trebuie sa fim pregatiti s-o recuperam mozolita si aruncata in balti ,caci nu stim sa apreciem cele mai importante lucruri atunci cand le avem.